Wednesday, December 8, 2010

Pisoar cu design tare interesant...




Dragii mei, am observat acest design "ciudat" (he, he) de mai multa vreme la citeva dintre pisoarele unor lanturi de fast food de pe aici din Canada. Niciodata n-am avut o camera foto cu mine sa fac o poza minunatiei. Dar, in sfirsit, l-am fotografiat. Vezi fotografia.....no comment!!

Saturday, October 16, 2010

Vaccinurile in orientul apropiat

Daca nu stiati, in orientul apropiat se fac urmatoarele vaccinuri:

Evreii - ANTIARABIC
Arabii - ANTIRABINIC!

E mai veche poanta, dar acum mi-am adus aminte de ea.

Thursday, August 19, 2010

Nod la cravata, nod in git

Azi am avut un interviu si eu, ca orice om proaspat concediat. Si am zis sa tin cont de sfatul fostului meu sef si sa port cravata. Mi-a dat el citeva cravate, probabil stia ca eu n-am sa dau bani in veci pe asa ceva. Si am pus cravatele in dulap, am cautat ceva tutoriale pe Google si azi, cu citeva ore inainte de interviu am trecut la treaba. N-am reusit, a fost o experienta foarte traumatizanta ...:)
A durat vreo jumatate de ora cit tot am facut incercari, dar tot ce am reusit e sa-mi innod cirpa in chip de zgarda. Am dat-o dracului, duca-se in pizda ma-sii de cravata. Daca motivul picarii unui interviu o fi lipsa zgarditei, sa le fie de bine, inseamna ca nu merita.
Dar stau si ma intreb... la naiba, sintem in sec. XXI, de ce ne maimutzarim atita? Incepind cu cravata de pionier, pina la cravatele de "business". N-am inteles niciodata ...pentru ce?
Imi aduc aminte de niste omuleti la munca, intr-o zi cu oaspeti mari. Erau citiva la buda care isi aranjau zgarditele si-si faceau complimente reciproce ....ce cravate tari au ei. Oare au citit vreunul "Hainele cele noi ale imparatului"?

Din partea autorului pt ei cei ce poarta cravate....sictir!

Sunday, June 27, 2010

Garcea in bratele mamei


Iata ce am gasit pe net, mergind din link in link pe Wikipedia. Zic ca seamana asa, un pic, cu Mugur Mihaescu, nu? Haha

Concert fain, ruinat de imbecilii de la Rexall Place

Aseara am fost si am vazut concertul Iron Maiden cu Dream Theater in deschidere la Rexall Place, in Edmonton... Mi-a placut concertul, ambele trupe au cintat bine, atmosfera a fost faina (mai ales la Maiden, de Dream Theater nu se prea aude pe aici, nu stiu explicatia si nici nu am stat sa caut in arhivele corporatiste..haha)
Intru. Imi caut locurile. Erau f sus, la naiba la peluza de sus. Il vedeam pe Petrucci ca din elicopter. Nu am inteles de ce au trebuit sa puna locurile alea in vinzare, asta nu e un meci de hockey. Care ma stiti, probabil cunoasteti parerea mea de meciurile astea, dar nu am sa insist aici. Plec de acolo, sa caut un loc mai bun. Gasit, citeva rinduri mai jos). N-a zis nimeni nimic ca am intrat acolo, ca nu era aglomerat. Inca cintau Dream Theater. Cind sa inceapa Maiden, a trebuit sa plec de acolo, ca altii aveau locuri acolo. Am ramas pe culoar si au venit niste plasatori sa zica ca nu se poate sta acolo, ca mai stiu eu ce... Reusesc sa ma bag intr-un rind la margine si am ramas acolo o vreme. Sala incepe sa puta a marijuana, lumea aprindea tigarile. Dure-m-ar capu! Vaz ca se tolereaza, aprind si eu o tigara (de tutun), o tineam acoperita cu mina, ca atunci cind fumam in buda scolii.... Nasol, iar trebuie sa ma ascund. Ma duc sa iau o bere...nu mai era, se incheiase vinzarea de bere, aia stringeau sandramaua. Hm, si ce bere, 8 dolari pt un amarit de 0.33 L la plastic si o bere din cele mai josnice borhoturi de pe aici...Molson Canadian la teava. Mda, nu ma obliga nimeni sa cumpar, dar alte optiuni nu ai. E un concert totusi, nu e biserica. Apoi mai tirziu ma mut iar, f jos. Alt idiot de la securitate vine si-mi zice sa nu stau sa blochez culoarul...ne minau de acolo ca pe vite...
Apoi dau sa ma duc jos in multime. Stupiza! Nu s-a putut intra...si era loc cu duiumul in spate, nu era supraaglomerat. Ce e cu voi, oameni buni? Va temeti ca iese 'riot' ca in Toronto si ca o sa stricam pretioasa proprietate a alora care detin Rexall-ul? Nu venisem cu gindul asta, fereasca Domnul! venisem sa ma distrez, dar am plecat cu gindul placerii paroxistice pe care mi-ar fi provocat-o vandalizarea locului. Hotul de hoti se teme si daca domnii de la Rexall se tem de vandalizare, sa se mai gindeasca putin ca pentru orice exista o cauza.
Mi-am platit biletul, dar pentru ce am platit? Nu am nevoie de nimeni sa-mi asigure paza, si nici sa ma mine ca pe vaci. Mi se pare normal sa avem dreptul sa stam unde vrem. Daca vrea cineva sa stea jumate de concert jos si jumate in tribuna? CARE e problema?
In fond....imi iau jucariile si alta data nu mai merg la vreun concert cu locuri. Intrare generala e ok...asa a fost la multe altele, si nu s-a omorit nimeni. Si inca a fost mai fain. Futu-va-n nas de fascisti!

P.S.: La sfirsit, am vorbit cu citiva oameni, si toti ziceau ca e bullshit ce se petrece. De la pretul berii pina la securitatea exagerata. Hm... oare se dau bilete gratis pt. tacere?

Monday, June 14, 2010

Cum creez eu job-uri aruncind mucuri de tigara pe trotuar

Cum n-am mai scris de multa vreme si cum nu a mai aparut nici un manelos prin parcurile de prin Edmonton, uite va spun cu mina pe inima ca o fapta buna am facut, totusi. In mod repetat, in mod continuat. Jobul pur, jobul sigur!
Deci, iesind la fumat in pauze stau (singur sau cu vreun coleg) intr-un intrind cu o usa si fumez acolo, savurez o cafea, etc. Am vazut ca de multe ori apare cite un individ, cu sau fara turban, mai mult sau mai putin alb si matura chistoacele aruncate de oameni pe trotuar, le pune intr-un faras si le arunca undeva. Un imigrant mai nou, stringind gunoaiele unui imigrant mai vechi ...haha. Apoi de ce sa nu arunc? Arunc, dragii mei, ca doar asa are ala job! Vreti sa ramina fara? Ce-o sa mai faca saracul de el? O sa ia somajul platit tot din banii mei? Si daca ma las de fumat (cum ma tot bate gindul, dar inca imi iau avint in reprize scurte) nu vor ramine sarmanii de muncitori de la fabricile de titiun fara slujbe?

Deci hai, fumati, aruncati, cumparati orice cacat de plastic (si nu uitati sa-l aruncati repede, ca trebuie sa aveti ultimul model de cacat de plastic!), ca moare dracului economia si ramin oamenii fara slujbe. Cam atit.

Va urma...niste plastic.

Sunday, May 23, 2010

Oooooooo........viata meaaaaa!

La vita e bella.

Weekend aiurea. Urit afara, nu poti face nimic. Frig. Bine am venit la Edmonton... Si peste frig vine frig, ca nenorocitii astia de la compania unde inchiriez eu taiasera caldura. Asta vineri seara...vin de la munca prin frig si intru in frig. A trebuit sa sun eu la companie, ca administratoru local din cladire nu putea da drumu la boiler. Ieri au dat drumu, dar cam tirziu si am injurat destul.
No, m-am pus la vazut filme romanesti si am dat peste unul numit "Poveste de cartier". Un film cu Florin Calinescu, Tociu si Palade (by the way, unde mai e Pirnae Lazarescu?) si alte citeva fete, si multe manele. Un soi de musical manelos. Cum se intimpla cite ceva pe acolo, hop si maneaua potrivita. Problema acum este ca imi rasuna inca in cap citeva note maneliste, de nu stiu cu ce sa-mi spal creierii. Stii cum e cind asculti/ auzi ceva prost si nu-ti mai iese din cap? Oribil! Parental advisory...Manele, continut iritant!

Friday, May 21, 2010

Suflet de vinzare pe Ebay

No, sa vedeti ce idee imi vine mie astazi...sa pun o minune de anunt pe Ebay ca am un suflet de vinzare. Al meu, sau al altcuiva. Normal, ca pe o gluma. Dar inainte de a posta asemenea chestie, dau si eu un search pe Goagal sa vaz daca nu cumva altii inaintea mea au facut-o deja. Uite aici!
Se pare ca te trezesti suspendat daca faci asa pe Ebay, si aici ii inteleg, ca s-ar umple de suflete, virginitati, si altele de gen sau de specie . Haha! Era tipa aia care acuma ceva vreme si-a vindut virginitatea pe Ebay... ce as mai ride sa aflu ca de fapt era virginitate redobindita cu himen reconstruit si fata gasise o metoda de a incasa un profit. Deci: da de ex. $1500 pe operatie, apoi vinde virginitatea cu $3000, apoi iar face operatie, si iar vinde....
Ei, ei? sa tot cumperi... aceeasi marie cu alt himen :)

Sunday, May 16, 2010

RIP Ronnie James Dio

Azi dimineata a murit Ronnie James Dio. Stiam ca e in spital cu cancer de stomac, citisem pe undeva. M-am gindit ca asta ar putea fi sfirsitul lui, dar parca nu atit de repede. Cind? Parca ieri citisem pe o pagina de forum de la Black Sabbath.
Am aprins o luminare pt. el, sa-i lumineze drumu. Odihneasca-se in pace...

"I've fallen off the edge of the world
I've fallen from the top of the mountain
Just to rise again

I've seen it from heaven and hell
I've seen it from the eyes of a stargazer

I want to be invisible
Just get me out of here
Could the dreamer be turning to stone"

Dio - "My Eyes"

Friday, May 14, 2010

Tzeapa!

Draga jurnalule, astazi am primit un pachetel tepuit beton. Acu o saptamina in urma, am cumparat vreo 3 cd-uri cu Malmsteen de pe Ebay de la un anume user, o companie. In fine, astazi inainte de a pleca la munca vad pachetul in cutia de posta si zic "Lasa acuma, il iei cind vii de la munca". Buuun....vin de la munca (nu mai zic ca am primit o minge in cap de la o colega ca motzaiam :-) ), iau pachetul, il desfac...si vad 3 cd-uri in el, da cind ma uit mai bine, iaca 3 minunatii de cintareti de country americani de aia de la mama lor. Nu le desfac, dar sint cam sigur ca's de alea cu "My woman left and my dog died in the trunk". Haha..tzepushe.

Acuma vreo aproape doua decenii in urma in orasul meu natal ma ocupam cu tepuirea magazinelor de casete...Pavmon, Led Force si orice comerciant stradal prindeam. Cumparam caseta, si dupa ce vedeam ca e ok, o desfaceam de suruburi cu o batista (sa nu ramina urme pe suruburi) si inlocuiam banda cu o banda de rahat, dar goala. O duceam inapoi: "Nene, nu e inregistrata!". Si primeam una in skimb. Stiam ca a face copii analogice va duce la pierderi - audiofil de mic...Aveam un adevarat sistem de tepe, nu exageram la un anume magazin cu asta, cind si cind...si le luam prin rotatie. Complicele nu vi-l zic, ca era beneficiarul benzii tzepuite si nah...persoana importanta.

Si iata ca azi am stat drept, am privit la cer si am achipuit tzeapa. Bine, se va rezolva cu aia de pe Ebay, dar e ...nostim. Ar trebui s-o dau mai departe. Sa le postez pe Ebay ca fiind Malmsteen, si sa dau tzepusha mai departe. :)

Cheers!

Friday, May 7, 2010

BNN fara sunet

Fiind la munca, privesc la BNN, fara sunet. Pt cine nu stie, BNN este Business News Network, o televiziune care prezinta minunatele aspecte ale pietelor de capital. E o lume fascinanta, minunata. Mai ales fara sunet. Stiu ce spun, ca spun aceleasi lucruri in toate zilele. Ce companie a facut bani, care a pierdut bani, ce actiuni s-au apreciat ,ce prospecte exista pt PROFIT si unde mai sint oportunitati de BUSINESS. In alte cuvinte....de unde mai mulgem resurse sa umplem sacii cu bani si pe unde mergem sa aducem "civilizatia si bunastarea". Precum zicea cineva de imperiul sovietic - mostenitorul celui rusesc - ca nu a adus fericire nicaieri, asa si imperiul asta corporatist a adus numai minciuni, iluzia bunastarii, timp in care oamenii au primit graunte si "ei" au implut sacii cu bani si i-au carat...undeva. Privesc la BNN, si-mi da aceeasi senzatie de "gresit" ca si atunci cind eram copil si am vazut pe cineva hranind porcu cu balega de cal. The evil that you feel and it's hard to say in words....

Dar hai, uite:
1. O tipa, de la nustiuce companie se agita sa arate niste numere, probabil profit, vreo timpenie de asta. Zic - "Ar fi chiar faina daca ar zice ceva in care mai si crede. Mda... piata - o noua forma de teatru de masti, da buna actrita, vai!"
2. Un individ, vorbeste despre ceva asemanator. Se chinuie sa-si compuna o expresie...expresiva, convingatoare, convinsa si increzatoare. Parca e VC Tudor pe vremuri, stim noi cind, cind recita sa rasune valea de laude la adresa lu Nea Nicu. Dar increzator 'limbricu'... :) :) A, da...fara cravata canci credibilitate. Deh!
3. Un mos batrin, un temerar si pionier al capitalismului explica probabil beneficiile investitiilor. Seriozitatea de care a dat dovada in afaceri din tinerete l-a propulsat pe inalte culmi de exaltare si avint ...pionieresc?

Si tot asa, se perinda diverse personaje. Comice maimutele astea pacalite dar tragic ca au ceva de spus si ca sint luati in seama. Ce vor ei sa spuna e ca piata asta de actiuni e ceva deosebit de serios, si ca toti ar trebui sa intram sa investim, ca uite ce profituri facem noi. Si va dam si voua...ha! Ce draci ne dati daca piata se duce naibii si nu iei mai nimic pe niste actiuni in care ti-ai pus bani, sperante si energie? Vad oameni care au pierdut enorm in povestea asta, de ce continuam sa "investim"?. Ruleta ruseasca? Stati asa, ca vine cea americana! The greatest scam of all times!


Oare se vede undeva mai bine ca oamenii mint la TV decit cind te uiti la el fara sonor si le observi fetele, expresiile care mai de care mai ciudate, unele de ris, unele niste grimase demne de niste maimute excitate pe baza de toxice? Oare nu vede nimeni ca e gol..in ei? Si ce conteaza daca e gol? "Da-mi banii si inchid ochii!" - zise un investitor. Ce conteaza ca un uragan a distrus cine stie ce prin Asia, sau cine au fost cei trei morti din Grecia....stirea cea mare e ca "Markets are down. What are we gonna do"? Mda, extrem de important. Am ajuns ca piata sa ne foloseasca pe noi, nu noi pe ea. Am ajuns niste anexe ale pietii care pompeaza viata in ea. Exact ca in Matrix, cu oamenii folositi pe post de baterii.

P.S.: Uite ce s-a intimplat in 1967 la New York Stock Exchange. From Wikipedia, citeste aici mai pe larg

"Another one of Hoffman's well-known protests was on August 24, 1967, when he led members of the movement to the gallery of the New York Stock Exchange (NYSE). The protesters threw fistfuls of dollars down to the traders below, some of whom booed, while others began to scramble frantically to grab the money as fast as they could. [4] Accounts of the amount of money that Hoffman and the group tossed was said to be as little as $30 to $300.[5] Hoffman claimed to be pointing out that, metaphorically, that's what NYSE traders "were already doing." "We didn't call the press", wrote Hoffman, "at that time we really had no notion of anything called a media event." The press was quick to respond and by evening the event was reported around the world. Since that incident, the stock exchange has spent $20,000 to enclose the gallery with bulletproof glass."

Despre cum reusim sa repetam istoria

Iata deci despre ce meditam eu astazi la munca, cind nu aveam tragere de inima la sclavagism...precum ca noi oamenii avem darul asta, de a face istoria sa se repete. Si ma intrebam de ce. Pe linga faptul ca scoala nu ne invata mai nimic care sa putem folosi si ca oamenii uita repede, am mai gasit ceva. Pai...durata noastra de viata. Traim foarte putin si generatia urmatoare nu are experienta celei dinainte decit din auzite. Lectia invatata din carti sau din auzite nu are taria de a te influenta cit cea invatata din proprie experienta, incarcatura emotionala lipseste, sau este mai mult au mai putin diluata. Aici da, este o problema. Cei care vin dupa noi, vor veni cu aceleasi dorinte, aceeasi lacomie, aceleasi patimi ca si noi astazi dupa parintii si bunicii nostri. Ce folos ca bunicul a avut o experienta din care a invatat urmarile unei actiuni si stie in sinea sa ce trebuie de facut intr-o situatie data? Una e ca eu poate stiu vag despre povestea in sine, dar nu am trait-o. Nu am simtit ce a simtit el. Si voi face prostia, voi repeta istoria. Si asa merg lucrurile si la scara de societate, natiuni, s.a.m.d..

Prostie este sa faci acelasi lucru si sa astepti rezultate diferite, nu? Si intelept este cel care invata din experienta altora, nu? Nu ne transmitem experienta eficient, e cao amnezie partiala ce traim noi.... Ei, cum facem? Putem cumva? Sa traim mai mult sau sa avem acces la memoria ascendentilor ca in "Dune" a lui Frank Herbert? Sa ne informam mai mult, asta se poate. Si un pic de moderatie ne-ar ajuta si asta, nu?

Asta - zic eu - e doar o cauza, mai sint multe altele.

Tuesday, April 27, 2010

Unde e ziua asteptind ziua cind am sa ma sui in tren?

Ceasul arata spre 4 ale diminetii zilei de azi pe care o tot numesc "miine". Azi e azi. Dar azi de acum, sorbind cafea si tragind la tutun ...parca asteptind ceva, imi aminteste de exact acelasi lucru intimplat cu ani in urma... Ma trezisem cu noaptea in cap, pusesem de o cafea si ma plimbam prin casa adunind citeva haine de pus in rucsac. Aveam de plecat undeva, cu un nenorocit de tren de dimineata, trebuia sa ajung undeva, sa intilnesc pe cineva. Nu-mi amintesc nimic altceva din ziua aia, doar asta. Si sentimentul e acelasi. O fi muzica, o fi cafeaua, o fi tigara....oi fi eu dorindu-mi sa ma trezesc de dimineatza cu un scop altul decit a merge la munca? Hai sa dam vina pe muzica si sa inchidem subiectul. A, mi-am amintit unde ma duceam si pe cine aveam de vazut - cred. Dar nu va spun!

Totusi ce bine ma puteam simti stiind ca ma asteapta un drum.... Azi nu plec nicaieri dar a dat ceva navala.

Tuesday, April 13, 2010

Sunday, April 4, 2010

Power Management

Vineri spre simbata noapte, pe la ora 3 jumate, eram jos linga City Centre Mall tragind o tigara si uitindu-ma in jur. Chiar downtown Edmonton, renumit pt minunatii aurolac - bosketari (apropo, de ce numai cei din Romania si alte tari din Est apar pe la stiri?) era mort... Tipenie de om, tipenie de masina. Doar eu, tigara si semafoarele care semnalizau nimanui. Si in mintea mea cea adormita (de la prea multa munca ..ha!) incolteste un gind "revolutionar": de ce nu am opri noi semafoarele cind nu e nici o masina pe strada? Precum power management-ul de la computere, care inchide componentele nefolosite pe moment, sa punem senzori si sa inchidem semafoarele. Va imaginati ce economii la energie electrica s-ar face daca s-ar implementa asta peste tot? Hm...era doar un gind ironic... in fond. De ce se baga atitia bani in tehnologii de economisire? Ca sa consumam mai putin si sa salte pretul, nu? Practic, pe masura ce consumul scade, preturile cresc si profiturile ramin aceleasi. Na comedie! Oare se trezesc astia vreodata sa realizeze ca avem nevoie de electricitate din surse ..."renewable"? Ei stiu de mult, dar nu vor a lasa "verdele" din mina... Ce-i in mina nu-i minciuna, nu-i asa? Laba necessarum est!

Saturday, April 3, 2010

Hristos a 'nviat!

Buna seara, dimineata, ziua sau ce'o mai fi pe la voi carele cititi rindurile astea.
E 2010, nu? Adica 10 ani dupa 2000 si 20 dupa 1990. Ciudat cum trece timpul asta, te trezesti ca esti in 20xx, stii ca e asa dar parca e prea departe, prea tirziu... Unde s-a dus vremea asta si ce-am facut? Acuma spre exemplu sint la munca, am practic nimic de facut, am o conversatie pe messenger si blogul asta la care incerc sa scriu. Odata ce iti poti recapitula istoria personala cu repere la 10 ani distanta ..inseamna ca nu mai esti chiar atit de nou. Nu?
Acum 10 ani, in anul 2000 (oare mai eram copii? :-) ) Pastele m-a prins undeva prin Iasi, probabil am facut Invierea pe la vreo biserica, manastire prin zona, poate am fost la Cimpulung, nu-mi mai amintesc. Dar ce-mi amintesc despre Pasti e vremea de miez de primavara, culoarea cerului, a frunzelor si ploaia. Imi placea cind ploua de Pasti, nu era multa lume pe strada si orasul parea intepenit in Duminica Pastelui, era liniste. Se mai intimpla de chefuiam cu prietenii dupa Inviere si dimineata mergeam spre casa cite doi-trei in mutzenie. Ne era greu sa vorbim dupa atita bautura...:) Ajuns acasa, saream pe borsul de miel facut de mama - il mincam cu cas proaspat in loc de piine.
Acum 20 de ani, Pastele de dupa Revolutie, la tara, la bunici, la Sirbi. Nu-mi amintesc Pastele din 90, nu cred. Erau multe mincaruri, de toate felurile, pasca, curcan, oua.... si era un obicei acolo in sat: dupa inviere, exact dupa ce se dadea lumina, baietii din sat faceau focuri pe dealul din fata satului si rostogoleau la vale niste cauciucuri vechi de tractor, aprinse. Asta traditie era cred ca cu ceva paie sau lemne. (Ce faceau dracii era fix catastrofa ecologica! Unde e Garda de Mediu, ba?) Mult vroiam sa ma duc si eu cu ei pe deal, mult m-am mai rugat de bunici....dar nu aveam eu ce cauta pe deal, noaptea, cu "golanii din sat". Imi placeau focurile de pe deal, imi placeau luminarile multe aprinse si plimbatul in jurul bisericii cu luminari aprinse, oamenii cintind in miezul noptii. Ar mai fi evenimente si alte obiceirui de povestit. Alta data, in alta parte...
Acum treizeci, in op'zeci...abia eram de-un an si un pic, si nu-mi amintesc nimic.
Acum, azi. Nu stiu unde s-au dus toate, uneori ma chinui sa extrag amintiri despre anii trecuti, de parca as incerca sa recuperez date de pe un hard disc stricat. Cind te bucuri ca ai scos datele ...incerci sa vezi ceva, sa zicem o poza. Fisierul e corupt si poza amestecata cu alta poza plus ceva care nu e o poza. Alteori ceva foarte vechi revine in minte de parca ar fi fost ieri. Dar de ce, de ce acel lucru? Azi parca as merge la inviere aici in oras, cica este biserica romaneasca. Oare si asta o fi o biserica patetica ca cea din London ON, incropita intr-o baraca de lemn ca toate casele de aici si care la demisol are sala de petreceri bineinteles cu manele? N-am auzit manelele acolo, dar am vazut pe citiva care se perindau, clienti la biserica. As merge sa vad multimea cu luminarile si sa ma mai uit la citeva fetze sa-mi inchipui ce gindesc oamenii aia si ce le-a fost viata pina acum. Cred ca din cauza ca-ti inchipui prea multe nu le auzi gindurile cind te uiti la ei. Cred ca am sa dau o fuga, curiozitatea nu ma lasa sa stau acasa. Imi placeau bisericile mici si vechi de acasa, era ceva cald si primitor in ele, liniste. De ce vor bisericanii aia sa faca Catedrala Bintuirii Neamului sau Ortodox Mall? Oricum te vei simti in ea ca intr-un mare edificiu de tinichea unde vreun individ in straie iti va zice cite luminari sa cumperi pt iertarea pacatelor...
Unde e Iisus, cel care s-a infuriat cind a vazut negotul din Templu? Unde e invatatura lui in toate discutiile steril- teologice, dogme, comert si restul? Ce e crestin in partea "crestina" a lumii? Putine - as zice, exagerind. Nu-mi place Craciunul asta consumerist, bastardizat - n-are nimic in comun cu ce-mi aduc eu aminte de cind eram mic. Mereu mi-a placut Pastele mai mult decit Craciunul, cred ca din pricina vremii, bucuria ca e primavara... De fapt asta e Invierea, nu presupusul ridicat din morti al lui Iisus. Pina la urma...omul asta a vrut sa ne invete ceva, sa ne arate cum sa traim ca sa FIM. Si noi...??

Tuesday, March 23, 2010

Cafeaua la ibric, o poveste a bunicului meu

Pai se facea ca bunicul meu imi povestea tot felul de chestii din tinerete. Una dintre ele suna cam asa: "Pe cind eram eu student in Cernauti la Teologie, aveam acolo o cantina unde ne duceam si mincam, beam cafele, etc. Mai, era acolo o cafea foarte buna, de 'ceea la ibric. Avea o spuma nemaipomenita, arata tare bine si era si buna! Si noi tot ne intrebam cum o face, domnule, cum o face de iese asa buna? Si l-am pindit pe acela care facea cafeaua si apu' am vazut ca dinsu scuipa in cafea, iaca asa avea spuma aceea! Bine, l-o prins baietii si l-o batut de n-o stiut ce-i cu dinsu vr'o citeva zile"
Tin minte si acum cit am putut sa rid la povestioara asta. Acuma, ca tot imi veni in minte povestea, imi veni si intrebarea: "Mai, da oare ce facea daca ii cereai frisca?"


2010 - am innebunit cu totii! eu eram mai demult :)

Sunday, March 7, 2010

Ceva despre care am uitat sa scriu

I. Trenul Bucuresti - Iasi, cu manele

Intr-o seara prin iulie doi ani in urma iau frumos trenul de la Bucuresti sa ajung inapoi la Iasi. Imi iau ca omul bilet normal, la clasa a doua la accelerat sau rapid, ce naiba mai era si trenul ala. Pe peron ma intilnesc cu un amic, Radu. Omul imi spune ca va fi vai de capul, urechile si creierul meu, de cite manele voi auzi. Prea tirziu sa schimb biletul, asa ca el se duce la vagonul de dormit si eu la clasa a 2-a. Pleaca trenul.... Apar vinzatorii mobili de mobile, dispar respectivii....Eu stateam pe un geam cu o bere si mp3 playerul deschis, ma uitam afara. Intre melodii aud ceva zgirietor pe urechi, greu de identificat sunetul. Inchid mp3-ul si ciulesc urechile. Ghici ce vezi: baietanii cu telefoane mobile puse pe speaker ascultau cele mai sordide manele. Adunati in grupuri dupa cum erau dispuse scaunele, la fiecare citeva scaune fata in fata cite un telefon pervertit in difuzor de manelute. "Oare nu li se termina bateria?"- ma gindesc eu... Cert este ca atunci cind bateriile unuia se terminau, aparea alt telefon, din alt buzunar. Difuzarea publica a mizeriei nu contenea, iar entuziasmul pulailor crestea.... noroc ca mi-au tinut mie bateriile la mp3, si nu am avut a ma intoxica cu manele pina la Iasi. Am uitat de berea la PET...sau mai trebuia sa adaug?

II. Edmonton, parcul cu manele.
Vara, cald, 2009. Prin august. Iesisem sa ma plimb cu bicicleta intr-o simbata. Ajunsem in Heritage Park si dupa ce am luat toate cararile la rind, ies la drumu' mare, unde duium de oameni faceau picnic. Las viteza mai incet si ma uitam in jur. De toate natiile, si o droaie de arabi. La un moment dat, aud prin castile mele un ritm infect, cunoscut, manelist. Imi zic: "Nu, trebuie sa fie niste arabi cu muzica lor, n-am nimic cu ei. " Dar peste ritmul ala "serpesc" (vorba lui Andrei Plesu) se aude o voce guitata, lalaita.... "Hopa, e grav..." Inchid muzica mea. Mizeria se propaga nesimtit dintr-o masina parcata, cu toate usile si portbagajul deschise. Opresc sa studiez. Era acolo un tun de bas in portbagaj, in rest nimic. Imi aducea aminte de vremurile apuse cu "Azur", "Zefir" la iarba verde la Ciric linga Iasi. La fel parcata masina, la fel deschise usile, aceeasi mizerie .... Nu am reusit sa -i disting pe chefliii de amiaza- mare care faceau asta, dar nu cred ca as fi avut vreo surpriza. Am plecat de acolo, si n-am mai auzit manele pina acum. Multumesc, Doamne.
Iata de ce nu prea ma intereseaza mersul la comunitatea romaneasca. Ptc. ti se urla manele de fiecare data, si de fiecare data cind protestezi unii se uita consternati la tine in genul: "Cum, tu nu esti roman?" Idiotul nu pricepe ca e idiot.... si prostu daca nu-i fudul...